Totul trebuie să dispară. Să se risipească în inexistență,
dizolvat de puritatea Haosului. Orice emanație cauzală tânjește în esența ei
după rădăcina primordială, locul ei neatins de ceea ce e iluzoriu și efemer.
c
Te vei uita în tine prin prisma a ceea ce ești cu adevărat,
și nimic altceva nu va mai conta; te vei cunoaște profund și extatic. În
zenitul propriei săvârșiri, vei muri în ego. Și te vei naște. Până acum, de
teamă, de slăbiciune, te-ai ținut în frâu. Ești o ființă putredă, ca toate
celelalte. Dar vreau să întâlnești libertatea smintiților, a celor ce și-au
găsit întunericul, să plângi în agonia nebuniei și să vezi ceea ce ți-a fost
ascuns.
7 7
7
Moral, etic, normal. Îți regurgitezi aroganța până plesnești. Ființă artificială, Homo Sapiens urăște și iubește, nu din
vigoare, ci din teamă și slăbiciune. Este experimentul nereușit al naturii. Iubește
o bucată de pământ delimitată printr-o convenție și urăște oamenii care au
alte preferințe – o victimă a spiritului de turmă. Infatuat și sec, sprijinindu-se pe ceva din exterior, există pentru a fi distrus sau castrat. Dar oamenirea a devenit o mare orgie a
impotenților, de aceea, în așa-zisa lume civilizată, degradarea genetică devine
o problemă din ce în ce mai serioasă. Totul se întoarce împotriva lor, iar până
la urmă, ceva mai puternic le va lua locul.
Pseudo-spiritualitate new age și întuneric comercial. Omul
mediocru e mulțumit. Înghite ca un câine înfometat tot ce i se dă și este ușor
pentru el. La un moment dat îi va sta în gât. Moralitatea nu are legătură cu
spiritualitatea, ba dimpotrivă, lipsa oricăror restricții morale întoarce omul
la statutul său organic, iar prin acesta își poate declanșa adevăratul
întuneric. Natura îi premiază pe cei puternici și apți, nu pe cei drepți.
Dreptatea e o iluzie penibilă în spatele căreia se ascund impotenții.
Lipsiți de vigoare și plini de zgomot, vor fi sfâșiați de furia celor cu
adevărat puternici, supraviețuitorii, cei neînfrânți de iluzia virtuțiilor, cei care nu se mint și nu își neagă natura.
Depresia se metamorfozează în agonie, apoi în furie. Se
declanșează din sacrale, urcă în excitații erotice și nebunie, explodează
violent, atinge forța lăuntrică, se aprinde paroxismal, împrăștie blestemul și
se expandează spiralat în anti-existență. Dincolo de orice limită și lege, ești
Tu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu